Faceți căutări pe acest blog

Despre desertul chinezesc




Intr-o zi, pe cand ii spuneam eu unei prietene cum e cu mancarea chinezeasca, cum se face, cum se serveste...ea imi taie suct vorba si ma intreaba: "bine, bine, mancarea e super ca d-asta am mai mancat si eu, dar desertul? chinezii n-au desert?" Umm...si eu care credeam ca am raspuns la toate. Ba da, au si parca nu au, veni raspunsul meu brutal. Si cu asta am lamurit-o de tot!:)
Desert chinezesc exista, sunt chiar foarte multe dulciuri in China, multe sunt importate, altele doar cu iz strain, dar facute la ei. Sincera sa fiu, nu m-am dat in vant dupa dulciurile autentice chinezesti. Cele traditionale  sunt tare dulci, mult prea dulci pentru a le putea manca. Si atunci dupa o masa copioasa intr-un restaurant chinezesc ce putem manca la desert? Fructe! Sunt cea mai fericita si mai placuta alegere. In general se aleg fructele de sezon sau compoturile reci sau calde de fructe, precum pere, litchi sau mere. Foarte des la desert se pot gasi felii de pepene galben si rosu sau struguri. Restaurantele care vor sa para un pic iesite din comun, ofera clientilor salata de fructe, insa sunt un esec total deoarece sunt servite cu...maioneza!!! Arata ca maioneza, are gust usor sarat de maioneza, nu stiu sigur ce mai pun in ea, o presara peste salata ca pe un fel de sos, din moment ce frisca le este total straina.
Referitor la frisca, nu pot uita ziua cand, umbland pe strazile Shanghai-ului, am gasit intr-o cofetarie frantuzeasca de genul french bakery, eclere! wow! eu care nu mai pupasem acest desert de foaaarte mult timp, ma fac prietena cu lacomia si cumpar chiar 2 bucati. Aratau superb (cel putin asa mi se pareau la vremea aceea), aveau chiar si ciocolata deasupra, un strat de frisca...imi pregatesc papilele gustative si...stupoare! in loc de mult doritul strat de frisca, trona un strat de...margarina groasa, moale si gretzoasa! Imi cer iertare, n-am putut sa ma abtin de la comentariul asta :)
Insa, cu toate acestea, cat am stat in China, n-am dus lipsa dulciurilor. Ciocolata se gaseste absolut peste tot, inghetata si sucurile cu gheata se gasesc din belsug si se mananca oricand, chiar si iarna! Cofetariile moderne chinezesti sunt intzesate de torturi si prajituri care de care mai aratoase si sub diferite forme si culori care ascund sub ele surprize placute sau mai putin placute.
Putem numi dulciuri traditionale chinezesti fructele glazurate, pere sau alte fructe in orez glutinos dulce, alune glazurate, prajitura lotus, diferite creme de migdale, curmale sau nuci, pasta din samburi de caise sau pasta dulce din boabe de fasole rosie cu care se umplu painicile fierte in aburi.
Pe langa toate acestea, mai exista dulciurile care se mananca la anumite sarbatori din an, dar despre acestea voi vorbi intr-un capitol separat.
Si acum sa revenim la fructe...



Se gasesc oricand, oricum si peste tot. Se ofera la diferite ocazii, in zilele de sarbatoare, in special de Anul Nou chinezesc, sau atunci cand nu stii ce cadou sa faci atunci cand te duci intr-o vizita. La vanzatorii de fructe se gasesc cosuri mai mari sau mai mici, in functie de posibilitatile buzunarului, ambalate foarte frumos, cam cum se ambaleaza la noi florile.
In general, fructele sunt consumate ca atare, cel mult sunt combinate la deserturile caramelizate de care spuneam mai sus, iar merele sunt intotdeauna decojite inainte de a fi mancate. Portocalele si pomelo se gasesc in mai tot timpul anului intrucat ele se cultiva in partea de sud a Chinei. Exista si multe fructe exotice care au inceput sa apara si pe la noi, se consuma ca atare, fierte in compoturi sau uscate. Fructele astfel uscate sunt servite ca snacks-uri la intalniri, petreceri si vizite, alaturi de diferite tipuri de alune, migdale si arahide. 


Ar trebui sa spun ca arahidele sunt imbracate in aproape orice fel de glazura si astfel pot capata variate arome si forme. Aici, imi dau seama ca iar ar trebui sa deviez un pic de la subiect si sa spun si ce alte snacks-uri s-ar mai gasi pe masa chinezului, dar voi posta un articol separat pentru aceasta si sper ca pana atunci sa pozez si cateva.